Category: Articole

La mulți ani, domnule Prof.dr. Irinel Popescu!

În 2000, au fost transplantați, în total, 8 pacienți de către echipa prof. Irinel Popescu, care a efectuat primul transplant de ficat în România. Cea mai mică era Timeea. Ea a primit de la mama ei, când avea doar 1 an, un fragment din ficat. A continuat o viață normală, a urmat o facultate, și-a întemeiat o familie și este, la rândul ei, mamă. 

În 1963, se făcea primul transplant hepatic din lume. Thomas Starzl și echipa sa, la Denver (Colorado, SUA), au deschis o nouă eră în tratamentul bolilor hepatice. A urmat o lungă perioadă de pionierat. Și dificilă! În SUA, Anglia, Franța și Germania, echipe medicale își asumau să facă transplant de ficat, dar era considerată o ”metodă experimentală”. Dificultatea extremă a operației era principalul obstacol. 

Pe la sfârșitul anilor `80, în România, la Spitalul Fundeni, începeau pregătirile pentru transplantul hepatic. Se întâmpla la Spitalul Fundeni, unitatea cu cea mai adecvată infrastructură, cu cea mai mare experiență în tratamentul bolilor hepatice, dar și spitalul în care fusese efectuat primul transplant renal, în anul 1980 (Eugeniu Proca și col.)

25 de ani de viață. Astăzi, pacienții primelor operații cu supraviețuire, de transplant hepatic, își pot spune povestea

Prima etapă a constat în transplanturi experimentale și stagii de pregătire în străinătate.

Primul transplant hepatic din țara noastră a fost efectuat pe 21 iunie 1997, dar prima operație cu supraviețuire a avut loc pe 15 aprilie 2000, efectuată de echipa prof. Irinel Popescu, la pacientul Gheorghe Penea, urmată foarte repede (la 5 mai 2000) de cea de-a doua, la pacientul Gheorghe Badea. Marea sărbătoare a Sfântului Gheorghe, purtătorul de biruință, s-a dovedit de bun augur! Amândoi pacienții sunt astăzi în viață și pot povesti ce au însemnat pentru ei cei 25 de ani care au trecut.

În anul 2000 au fost transplantați în total 8 pacienți, dintre care 6 au supraviețuit. Între aceștia se numără Timeea Balogh, primul transplant cu fragment de ficat de la mamă la copil, efectuat cu ajutorul unei echipe de la Universtitatea Essen din Germania. Timeea avea atunci 1 an de zile. Astăzi a terminat o facultate, și-a întemeiat o familie și este mama unui copil.

La Spitalul Fundeni (devenit din anul 2000 Institutul Clinic Fundeni) prof. Irinel Popescu a dezvoltat primul program de transplant hepatic din România, cel care va deveni ”programul mamă” al transplantului hepatic românesc.

Un pas important l-a reprezentat înființarea Agenției Naționale de Transplant în anul 2005 ceea ce a permis creșterea numărului de operații. În iunie 2005 a fost înființată și Asociația pacienților transplantați hepatic (Livertrans), care va avea un rol important în susținerea activității de transplant. Din anul 2005  în România a fost introdusă Ziua Transplantului, după modelul european, o sărbătoare a triumfului vieții și o bucurie de a se revedea a tuturor celor care alcătuiesc comunitatea transplantului hepatic: pacienți, personal medical, presă și toti cei care dintr-un motiv sau altul au devenit membri ai acestei comunități.

În anul 2010 s-a ajuns la 50 de transplanturi hepatice, din acest moment programul de la Institutul Clinic Fundeni devenind un program cu „volum mare” conform criteriilor internaționale.

Până în anul 2013 au fost efectuate, practic, aproape toate tipurile de transplant care se efectuează astăzi în lume: de la donator în moarte cerebrala si de la donator în viață, cu hemificat drept sau stâng, cu ficat întreg sau cu ficat împărțit, transplant dual, transplant auxiliar, etc.

În același timp, în Institutul Clinic Fundeni profesorul Irinel Popescu a consolidat o școală de transplant hepatic și a format o nouă generație de specialiști care s-au specializat atât în țară cât și în străinătate și s-au pregătit să preia ștafeta de la generația pionierilor.

Anul 2013 a fost anul de virf al programului de la Fundeni, cu 122 de transplanturi. Mortalitatea postoperatorie a coborât sub 10% iar supraviețuirea la distanță a ajuns la cca 70%, cu o calitate a vieții satisfăcătoare.

Venise momentul extinderii activității de transplant hepatic.

În anul 2013, cu sprijinul prof. Irinel Popescu, au fost deschise două noi centre, la Spitalul Republican din Chișinau și la Spitalul Sf. Maria din București.

Ulterior echipa de la Fundeni a ajutat la deschiderea de centre de transplant hepatic la Spitalul Sf. Spiridon din Iași (2016), Spitalul Sanador din București (2020), Spitalul de copii „Grigore Alexandrescu” (2022) din București și Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie Prof.Dr. Octavian Fodor din Cluj-Napoca (2024).

Toate aceste programe au fost dezvoltate pe baza experienței acumulate în Institutul Clinic Fundeni și cu sprijinul specialiștilor din acest institut. 

Treptat s-a produs o binevenită schimbare de generație. Un fenomen care pe de o parte era firesc, iar pe de altă parte constituie cea mai bună dovadă a faptului că în România există astăzi o puternică școală de transplant hepatic. Această nouă generație continuă munca pionierilor, la un alt nivel, acela al medicinei timpurilor noastre. Ca exemple, în transplantul de ficat de la donator in viață este folosită de rutină microchirurgia și a fost introdusă prelevarea laparoscopică a ficatului de la donator.

De la început lupta pentru donatori a fost o permanență în transplantul românesc, cu suișuri și coborâșuri. În anii ’90 România era o pată albă pe harta transplantului european. În 1997 s-au făcut primele prelevări multiorgane de la donatorul în moarte cerebrală. Numărul donatorilor a început să crească, mai ales după înființarea Agenției Naționale de Transplant în anul 2005 ajungând să se apropie de 150/ an în anii 2013 și 2014. După anul 2015, însă, acest număr începe să scadă, ajungând în anul 2024 la doar 75.

Continuarea eforturilor pentru creșterea numărului de donatori rămâne si de aici înainte principalul obiectiv al tuturor celor care alcătuiesc comunitatea transplantului din România.

Povestea celor 25 de ani de transplant hepatic în România este o poveste de succes și poate fi considerată una din marile realizări ale medicinei românești. 

E o poveste care continuă iar transplantul hepatic redă viață și sănătate multor oameni aflați în suferință! Povestea transplantului românesc este, de fapt, povestea fiecăruia dintre ei!

Sursa: dcnews.ro

La 25 de ani de la primul transplant hepatic realizat în România, numele profesorului Irinel Popescu este sinonim nu doar cu o premieră medicală, ci cu o întreagă școală de excelență în chirurgia de transplant. 

Viziunea sa, curajul de a deschide drumuri neexplorate și pasiunea cu care a format generații întregi de medici au făcut ca influența lui să depășească granițele țării.

Prof. Dr. Adrian Hotineanu, șeful Clinicii de Chirurgie a Spitalului Republican din Chișinău, evocă cu recunoștință începuturile transplantului hepatic peste Prut, începuturi strâns legate de prietenia tatălui său cu profesorul Irinel Popescu.

„Cum s-a întâmplat transplantul de ficat în Republica Moldova? S-a născut din prietenia tatălui meu cu profesorul Irinel Popescu. Acest lucru a început în anii 1990. Transplantul de ficat din Republica Moldova s-a născut în Fundeni prin implicarea multor persoane care au fost instruite în Institutul Clinic Fundeni”, a declarat Adrian Hotineanu.

El subliniază că acest proiect de amploare nu ar fi fost posibil fără echipa condusă de profesorul Irinel Popescu la Institutul Clinic Fundeni, devenit, între timp, un centru de referință regional în chirurgia de transplant.

O premieră cu suflet: un fiu își salvează mama

Primul transplant hepatic realizat în Republica Moldova a purtat amprenta clară a expertizei medicului. Echipa coordonată de prof. Irinel Popescu a participat la intervenția istorică: un transplant de la donator în viață, în care un tânăr i-a oferit mamei sale o parte din ficatul său. O intervenție complexă și emoționantă, ce a marcat un moment de cotitură în medicina moldovenească.

„Totul a fost posibil cu sprijinul echipei de la Fundeni, sub conducerea profesorului Irinel Popescu”, a adăugat Hotineanu.

 Dr. Dragoș Zamfirescu, doctor în științe medicale, medic primar în chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, a adăugat: „Domnul profesor Irinel Popescu a făcut o școală. Asta lasă în urmă: O școală extraordinară!”

Prof. dr. Cristian Lupașcu, șeful Clinicii de Chirurgie Generală II de la „Spiridon” Iași, a vorbit și el despre profesorul Irinel Popescu care nu a făcut doar transplanturi, ci a construit o adevărată școală de chirurgie hepatică în România, formând generații de medici care duc mai departe această misiune cu profesionalism și respect pentru viață.

 Prof. dr. Nadim Al Hajjar, șeful secției de Transplant Hepatic la Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie (IRGH) Cluj-Napoca, a vorbit despre „școala Irinel Popescu”:

 „Domnul profesor Irinel Popescu nu doar că a creat o școală și a oferit învățătură pentru elevii săi, dar o oferit și o speranță de viață pentru pacienții transplantați din România”.

 Irinel Popescu, arhitectul unei școli medicale românești de transplant

De-a lungul decadelor, Irinel Popescu nu a fost doar chirurgul vizionar care a introdus tehnici moderne și standarde internaționale în România, ci și mentorul care a format medici din toate colțurile țării – și din afara ei. Mulți dintre cei care astăzi efectuează transplanturi hepatice în spitale de elită din Europa de Est au trecut, la începuturi, prin sălile Institutului Clinic Fundeni, sub privirea exigentă și atentă a profesorului.

Într-o lume în care medicina se confruntă cu provocări etice, tehnologice și umane, Irinel Popescu rămâne un simbol al dedicației, al umanismului și al viziunii pe termen lung. Școala pe care a construit-o în jurul său nu este doar una medicală, ci și una de valori.

Apreciat de mii de pacienți care i-au datorat viața, dar și de comunitatea medicală națională și internațională, prof.dDr. Irinel Popescu este considerat o personalitate de referință în chirurgia contemporană. Nu doar prin realizările sale tehnice, ci prin capacitatea rară de a inspira și construi punți durabile între oameni, spitale, și chiar țări.

25 de ani de transplant hepatic în România nu înseamnă doar cifre sau statistici. Înseamnă vieți salvate, școli medicale create, granițe depășite și destine schimbate. Iar în centrul acestei povești se află un nume care a făcut istorie: profesorul Irinel Popescu.

Sursa: dcnews.ro

Dr. Monica Pop, renumit profesor universitar, unul dintre cei mai cunoscuți medici oftalmologi din România a trecut prin momente grele, înfruntând maladia secolului, cancerul.

Dr. Monica Pop a fost operată de prof. dr. Irinel Popescu.

„Domnul profesor Irinel Popescu, mie nu mi-a dat nimic… ci mi-a luat. Mi-a luat două metastaze. Și așa mi-a dăruit viață”, aceste cuvinte aparțin Monicăi Pop, salvată de profesorul Irinel Popescu, părintele transplantului hepatic din România, și reflectă recunoștința profundă față de un om care, prin știință și dăruire, oferă nu doar tratamente, ci și speranță.

Un subiect dureros: transplantul de cornee
Dar Monica Pop a vorbit astăzi, la 25 de ani de la primul transplant hepatic cu succes din România, nu doar despre victorii medicale, ci și despre un subiect dureros. În timp ce progresele medicale în domeniul transplantului hepatic sau renal sunt tot mai mediatizate și susținute, un alt tip de transplant, la fel de vital pentru calitatea vieții, rămâne adesea în umbră: transplantul de cornee.

„Din păcate, nu a pomenit nimeni despre transplantul de cornee și gândiți-vă ce ar însemna pentru toată lumea viața fără vedere. Nu se poate așa. Este foarte important lucrul acesta. Vreau să vă spun că Spitalul Clinic de Urgențe Oftalmologice este singurul care face transplant de cornee în momentul de față. Avem foarte mari probleme cu donatorii pentru că oamenii dau ficat, plămâni, dar ochi nu dau. Cornee nu vor să dea. Sau în orice caz… se întâmplă foarte rar. Acest lucru ar trebui mediatizat”, a zis medicul Monica Pop.

Apelul vine nu doar ca o nevoie a sistemului medical, ci ca o pledoarie pentru solidaritate și empatie: vederea este un dar pe care îl putem transmite mai departe chiar și după ce plecăm dintre cei vii.

În timp ce oameni ca profesorul Irinel Popescu salvează vieți prin chirurgia de înaltă precizie, sistemul medical are nevoie și de implicarea noastră, a tuturor, pentru a reda lumina celor care trăiesc în întuneric.

Sursa: dcnews.ro

La granița dintre știință și miracol, anul 2000 a însemnat pentru medicina românească momentul în care imposibilul a devenit realitate: primul transplant hepatic reușit din România. Sub coordonarea profesorului Irinel Popescu, o echipă medicală de elită a scris istorie la Spitalul Fundeni, oferind o nouă șansă la viață și deschizând drumul către o ramură medicală de excelență. Astăzi, la 25 de ani de la acel moment definitoriu, România este parte din povestea mondială a transplantului hepatic.

În anul 1963, medicina făcea un pas uriaș în tratarea bolilor hepatice. La Denver, în statul Colorado (SUA), chirurgul Thomas Starzl și echipa sa realizau primul transplant hepatic din lume. Acest moment avea să marcheze începutul unei noi ere în chirurgia de înaltă performanță. Totuși, era doar începutul unui drum lung și anevoios. Operațiile de transplant hepatic au fost mult timp considerate proceduri experimentale, realizate în condiții de pionierat și cu riscuri extreme.

Dificultatea majoră a intervenției și lipsa imunosupresoarelor eficiente făceau ca rata de supraviețuire să fie foarte scăzută. Totuși, perseverența și curajul echipelor medicale din SUA, Marea Britanie, Franța și Germania au împins granițele posibilului în medicină. În 1967, același Thomas Starzl reușea primul transplant de ficat cu supraviețuire, un succes care a alimentat speranțele și eforturile comunității medicale internaționale. Abia în 1983, în urma Conferinței de Consens de la National Institute of Health (NIH) din SUA, transplantul hepatic a fost recunoscut oficial ca metodă terapeutică.

România avea să intre pe acest drum ambițios abia la sfârșitul anilor ’80. Spitalul Fundeni din București, recunoscut pentru experiența sa vastă în tratamentul bolilor hepatice și pentru realizarea primului transplant renal în 1980 (prin echipa condusă de prof. Eugeniu Proca), a devenit centrul pregătirilor pentru transplantul hepatic. Cu o infrastructură adecvată și o echipă determinată, țara noastră a început să se alinieze marilor centre medicale ale lumii.

Acad. Prof. Dr. Irinel Popescu, părintele transplantului hepatic, profesorul medicilor care fac astăzi transplant hepatic, medicul salvator de vieți și suflete

Punctul de cotitură a venit în anul 2000, când echipa coordonată de Acad. Prof. Dr. Irinel Popescu a reușit primul transplant hepatic în România, de la un donator decedat. Pacientul Gheorghe Penea a fost primul beneficiar al acestei intervenții salvatoare, iar succesul operației a marcat momentul în care transplantul de ficat a trecut, în România, de la stadiul de vis îndrăzneț la procedură de rutină.

Profesorul Irinel Popescu, medic primar chirurgie generală, doctor în Științe Medicale și coordonator al Centrului Integrat de Excelență în Boli Hepatice SANADOR, este considerat părintele transplantului hepatic românesc. Cu competențe vaste în chirurgie hepato-bilio-pancreatică, chirurgie esofagiană, oncologică, laparoscopică și robotică, el a contribuit decisiv la dezvoltarea acestei ramuri medicale de elită în România.

La 25 de ani de la primul succes românesc în transplantul hepatic, profesorul Irinel Popescu a adus un omagiu tuturor celor care au făcut posibil acest parcurs: echipelor medicale, cercetătorilor, pacienților și familiilor donatorilor. Ceea ce a început ca o luptă contra imposibilului a devenit astăzi o șansă reală la viață pentru mii de pacienți.

Transplantul hepatic nu mai este doar o procedură medicală de excepție, ci o dovadă că perseverența, știința și umanitatea pot salva vieți. România, prin efortul unor profesioniști vizionari, este astăzi parte din această poveste de succes.

“În transplantul de ficat avem supraviețuiri de peste 20 de ani. Este prima oară când vorbim despre termen lung în transplant, cu o calitate foarte bună a vieții. Astăzi, în România, sunt peste 1300 de oameni transplantați. Sunt copii care au crescut și au dat naștere altor copii. Sunt adulți care și-au văzut multe vise împlinite în acest interval de timp.

La ceas aniversar, aș dori să aduc o serie de omagii unora dintre cei care au contribuit la succesul transplantului hepatic în perioada dificilă a pionieratului, dar care astăzi nu mai sunt printre noi. (…)

La Institutul Clinic Fundeni s-a format o școală. Deja, de mulți ani, s-a produs un schimb de generații. Principala datorie a unei școli este să formeze o generație mai bună, pentru că medicina progresează, iar fiecare generație are datoria să realizeze mai multe decât precedenta, pe umerii căreia s-a ridicat.

De aceea, îi urez mult succes în continuare profesorului Vlad Brașoveanu, cel care conduce în momentul de față Programul de transplant hepatic din Institutul Fundeni și elev al Școlii de Chirurgie de la Fundeni. Școala de la Fundeni a contribuit la crearea altor programe de transplant hepatic. (…)

La realizarea transplantului hepatic au contribuit medici gastroenterologi, chirurgi, specialiști ATI, imagiști, radiologi, infecționiști, imunologi, transfuziologi, microbiologi, dar și asistenți și asistente medicale în sala de operație, în sala de ATI, pe secție sau în procese de urmărire a bolnavilor. Toți merită, în egală măsură, felicitări și mulțumiri. Poate în niciun alt tip de intervenție nu sunt atât de mulți oameni anonimi, fără de care reușita nu ar fi fost posibilă. Doresc să le aduc un omagiu colectiv, pentru că nu îi putem menționa pe toți, dar tuturor le datorăm imens.

Mulțumiri personale soției mele, pe care o iubesc și care mi-a fost alături la bine și la rău și mi-a oferit liniștea sufletească pentru a depăși obstacolele și a merge mai departe.

Să îi mulțumim Sfântului mucenic Gheorghe, sfântul ocrotitor începând de astăzi a transplantului hepatic, care ne-a ajutat să ducem la capăt cu bine cele două operații efectuate în aprilie și mai 2000“, a declarat acad. prof. dr. Irinel Popescu, la conferința dedicată celor 25 de ani de la efectuarea primului transplant hepatic din România.

Vezi mai multe în VIDEO:

Sursa: dcmediacal.ro

Acad. Prof. Dr. Irinel Popescu este medic chirurg în cadrul Institutului Clinic Fundeni din București și are competențe în chirurgie hepato-bilio-pancreatică și transplant hepatic, chirurgie esofagiană, chirurgie oncologică, chirurgie laparoscopică, chirurgie robotică.

Anul 2000 reprezintă un an de important pentru România. La vremea respectivă, echipa profesorului Irinel Popescu a realizat prima operație reușită de transplant hepatic din spațiul românesc (de la donator decedat). Odată cu salvarea de la moarte a lui Gheorghe Penea, profesorul Irinel Popescu a introdus transplantul de ficat ca metodă terapeutică în România, trecând de la etapa de pionierat, la stadiul de procedeu de rutină.

Prof. dr. Irinel Popescu, medic primar chirurgie generală, doctor în Științe Medicale, coordonatorul Centrului Integrat de Excelență în Boli Hepatice SANADOR, a adus mulțumiri tuturor celor implicați la succesul transplantului hepatic în această perioadă de 25 de ani.

Sursa: dcnewstv.ro

Anul 2000 reprezintă un an cheie pentru transplantul de ficat în România. La 25 de ani distanță, acad. prof. dr. Irinel Popescu a făcut declarații emoționante, exprimându-și recunoștința pentru echipele care i-au fost aproape pentru salvarea de vieți.

În 1963, se făcea primul transplant hepatic din lume. Thomas Starzl și echipa sa, la Denver (Colorado, SUA), au deschis o nouă eră în tratamentul bolilor hepatice. A urmat o lungă perioadă de pionierat. Și dificilă! În SUA, Anglia, Franța și Germania, echipe medicale își asumau să facă transplant de ficat, dar era considerată o ”metodă experimentală”. Dificultatea extremă a operației era principalul obstacol.

În 1967, același Thomas Starzl a făcut primul transplant… cu supraviețuire. Doar în 1983, a fost acceptat ca metodă terapeutică, în urma Conferinței de consens de la NIH (National Institute of Health) din SUA.

Pe la sfârșitul anilor `80, în România, la Spitalul Fundeni, începeau pregătirile pentru transplantul hepatic. Se întâmpla la Spitalul Fundeni, unitatea cu cea mai adecvată infrastructură, cu cea mai mare experiență în tratamentul bolilor hepatice, dar și spitalul în care fusese efectuat primul transplant renal, în anul 1980 (Eugeniu Proca și col.)

Echipa profesorului Irinel Popescu a făcut prima operație reușită de transplant hepatic în anul 2000

Acad. Prof. Dr. Irinel Popescu este medic chirurg în cadrul Institutului Clinic Fundeni din București și are competențe în chirurgie hepato-bilio-pancreatică și transplant hepatic, chirurgie esofagiană, chirurgie oncologică, chirurgie laparoscopică, chirurgie robotică.

Anul 2000 reprezintă un an de important pentru România. La vremea respectivă, echipa profesorului Irinel Popescu a realizat prima operație reușită de transplant hepatic din spațiul românesc (de la donator decedat). Odată cu salvarea de la moarte a lui Gheorghe Penea, profesorul Irinel Popescu a introdus transplantul de ficat ca metodă terapeutică în România, trecând de la etapa de pionierat, la stadiul de procedeu de rutină.

Prof. dr. Irinel Popescu, medic primar chirurgie generală, doctor în Științe Medicale, coordonatorul Centrului Integrat de Excelență în Boli Hepatice SANADOR, a adus mulțumiri tuturor celor implicați la succesul transplantului hepatic în această perioadă de 25 de ani.

“Supraviețuiri de peste 20 de ani”

“Iată, în transplantul de ficat, avem supraviețuiri de peste 20 de ani. Este prima oară când vorbim despre termen lung în transplant, cu o calitate foarte bună a vieții. Astăzi, în România, sunt peste 1300 de oameni transplantați. Sunt copii, care au crescut, și au dat naștere altor copii. Sunt adulți care și-au văzut multe vise împlinite în acest interval de timp.

La acest ceas aniversar, aș dori să aduc o serie de omagii unora dintre cei care au contribuit la succesul transplantului hepatic în perioada dificilă a pionieratului, dar care astăzi nu mai sunt printre noi. Aduc mulțumiri celor care sunt aici de față, cei pe care îi omagiez, în primul rând, un pios omagiu profesorului Dan Tulbure, fără de care Programul de transplant hepatic nu ar fi fost posibil.

De asemenea, aduc un omagiu unor personalități din străinătate, care ne-au onorat cu prietenia, s-au implicat activ în programul nostru de transplant și au contribuit la succesul de care vorbeam. I-aș menționa pe Thomas Starzl, părintele transplantului hepatic în lume, pe Domenico Forti de la Spitalul Niguarda din Milano și de a Spitalul Universitare din Essen

Dintre cei prezenți, mulțumim domnului profesor Vladimir Beliș, care a contribuit esențial la legislația de transplant inițială, precum și la stabilirea regulilor și criteriilor morții cerebrale, care a permis utilizarea donatorilor în moarte cerebrală și mulțumim domnului profesor Radu Deac și dânsul fost președinte al Agenției Naționale de Transplant și pionier al transplantului cardiac, una din marile personalități ale transplantului din România.

Școala de la Fundeni

La Institutul Clinic Fundeni s-a format o școală. Deja, de mulți ani, s-a produs un schimb de generații. Principala datorie a unei creatori de școală este să formeze o generație mai bună, pentru că medicina progresează, iar fiecare generație are datoria să realizeze mai multe decât precedenta, pe umerii căreia s-a ridicat. De aceea, îi urez mult succes în continuare profesorului Vlad Brașoveanu, cel care conduce în momentul de față Programul de transplant hepatic din Institutul Fundeni și elev al Școlii de Chirurgie de la Fundeni. Școala de la Fundeni a contribuit la crearea altor programe de transplant hepatic.

Fac două remarci, respectiv o pioasă amintire prietenului și profesorului meu Vladimir Hotineanu, cel care a înființat Programul de Transplant Hepatic de la Chișinău. Și felicitări deosebite familiei dr. Doris și Florin Andronescu, pentru curajul de a aborda o metodă de o asemenea complexitate într-un spital privat.

Nu îi putem menționa pe toți, dar tuturor le datorăm imens

La realizarea transplantului hepatic au contribuit medici gastroenterologi, chirurgi, specialiști ATI, imagiști, radiologi, infecționiști, imunologi, transfuziologi, microbiologi, dar și asistenți și asistente medicale în sala de operație, în sala de ATI, pe secție sau în procese de urmărire a bolnavilor. Toți merită, în egală măsură, felicitări și mulțumiri. Poate în niciun alt tip de intervenție nu sunt atât de mulți oameni anonimi, fără de care reușita nu ar fi fost posibilă. Doresc să le aduc un omagiu colectiv, pentru că nu îi putem menționa pe toți, dar tuturor le datorăm imens.

Mulțumiri personale soției mele, pe care o iubesc și care mi-a fost alături la bine și la rău și mi-a oferit liniștea sufletească pentru a depăși obstacolele și a merge mai departe. Să îi mulțumim Sfântului mucenic Gheorghe, sfântul ocrotitor începând de astăzi a transplantului hepatic, care ne-a ajutat să ducem la capăt cu bine cele două operații efectuate în aprilie și mai 2000, a spus Acad. Prof. Dr. Irinel Popescu.

Sursa: dcnews.ro

Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Pe 11 aprilie 2025, la Biblioteca Academiei Române, va avea loc cea de-a XX-a ediție a Zilei Naționale a Transplantului, un eveniment deosebit care marchează 25 de ani de transplant hepatic în România.

Evenimentul va debuta în Parcul IOR, unde va fi dezvelit un monument dedicat donatorilor de organe și pacienților transplantați. Ulterior, în Amfiteatrul Ion Heliade Rădulescu, va fi proiectat un film documentar despre evoluția transplantului hepatic, urmat de o conferință de presă și luări de cuvânt din partea specialiștilor și pacienților.

Pentru Asociația LIVERTRANS, această invitație este o mare onoare și o recunoaștere a eforturilor noastre în sprijinul pacienților transplantați și promovării donării de organe.

În perioada 16-20 decembrie 2024, Institutul Clinic Fundeni a organizat o nouă ediție a evenimentului „Zilele Științifice ale Institutului Clinic Fundeni”. Manifestarea a avut loc în Amfiteatrul „Thomas Starzl” al Institutului și a reunit peste 500 de participanți – academicieni, cadre didactice, cercetători și studenți.

Evenimentul a coincis cu aniversarea a 65 de ani de la înființarea Institutului, marcând o tradiție de excelență în cercetare, educație și servicii medicale performante. În cadrul sesiunilor interactive, participanții au discutat teme de actualitate precum digitalizarea, inovația și progresul în domeniul sănătății.