În România, criza transplanturilor se adâncește, cu peste 450 de pacienți pe lista de așteptare pentru un transplant de ficat la Spitalul Fundeni. Anul trecut, au fost realizate doar 55 de astfel de intervenții, din cauza lipsei de organe disponibile. Situația este și mai dramatică în cazul transplantului pulmonar, cu un singur transplant efectuat în 2024, scrie stirileprotv.ro.
Agenția Națională de Transplant a demarat o campanie de conștientizare pentru a încuraja donarea de organe, atât în rândul cetățenilor, cât și al medicilor. Totodată, la Institutul Inimii din Cluj, unde se realizează anual aproape 1.000 de operații pe cord deschis, specialiștii trag un semnal de alarmă privind creșterea numărului de pacienți obezi, ceea ce complică tratamentele și intervențiile chirurgicale.
Una dintre cauzele scăderii dramatice a numărului de transplanturi în România este lipsa de implicare a medicilor în identificarea potențialilor donatori. Motivele sunt atât lipsa unei remunerații adecvate pentru această activitate, cât și resursele insuficiente din spitale.
România, te iubesc! Emisiunea integrală din 9 februarie 2025:
Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova a găzduit marți, 17 decembrie 2024, în Aula Magna, lansarea volumului „Amintiri din chirurgie”, semnat de prof. univ. dr. Irinel Popescu și publicat de Editura Academiei Române. Evenimentul a atras personalități de marcă din lumea medicală, academică și culturală, scrie radiooltenia.ro
Cartea a oferit o perspectivă captivantă asupra carierei remarcabile a profesorului Irinel Popescu, surprinzând momente definitorii și lecții valoroase din evoluția chirurgiei în România. Discursul prof. univ. dr. Valeriu Șurlin a reprezentat un moment central al serii, evidențiind contribuțiile esențiale ale profesorului Popescu la dezvoltarea chirurgiei hepatice și a transplantului de ficat.
„Cu o abilitate de narator desăvârșit, domnul profesor ne poartă prin amintirile sale, prezentând personalități marcante ale chirurgiei hepatice și de transplant din întreaga lume, legături care au ridicat chirurgia românească la nivel internațional”, a afirmat prof. univ. dr. Valeriu Șurlin.
În cadrul evenimentului, prof. univ. dr. Irinel Popescu a declarat: „Această carte s-a concentrat asupra activității mele profesionale, considerând că aceasta este ceea ce interesează publicul. Am dorit să ofer generațiilor următoare o serie de idei și direcții care să le fie de ajutor în domeniul chirurgiei.”
Evenimentul s-a încheiat într-o atmosferă încărcată de admirație și respect, reafirmând statutul profesorului Irinel Popescu drept un reper al chirurgiei mondiale și o voce influentă în domeniul medical.
Astăzi, 26 aprilie 2024, a fost marcată Ziua Națională a Transplantului, un eveniment dedicat conștientizării importanței transplanturilor în salvarea vieților.
Ocazia a reunit beneficiarii transplanturilor, familiile acestora, specialiști în domeniu, mass-media și figuri publice pentru a marca șansa la o nouă viață oferită de aceste proceduri medicale.
De asemenea, în cadrul acestui eveniment, Prof. Dr. Irinel Popescu a lansat cartea sa, “Amintiri din Chirurgie”, contribuind astfel la promovarea și înțelegerea progreselor din chirurgia transplanturilor.
ASOCIAŢIA LIVERTRANS anunță cu mândrie participarea la cea de-a 19-a ediție a “Zilei Naționale a Transplantului”, un eveniment de marcă ce se va desfășura în data de 26 aprilie 2024, la Amfiteatrul Ion Heliade Rădulescu al Bibliotecii Academiei Române. Acest eveniment anual reunește beneficiarii transplanturilor, familiile acestora, specialiștii din domeniu, reprezentanții mass-media, precum și personalități marcante ale societății civile, într-o celebrare a vieții și a noilor șanse la viață oferite prin transplant.
Prin invitația amabilă adresată de Dr. Victor ZOTA, președintele Fundației pentru Transplant, ASOCIAŢIA LIVERTRANS își exprimă onoarea și recunoștința pentru oportunitatea de a fi parte din acest eveniment deosebit, care evidențiază importanța și beneficiile transplantului de organe și țesuturi. Participarea la Ziua Națională a Transplantului subliniază angajamentul continuu al ASOCIAŢIEI LIVERTRANS în susținerea dezvoltării activității de donare și transplant în România și în promovarea actului de donare ca gest suprem de solidaritate umană.
Evenimentul de anul acesta include și o lansare de carte semnată de Prof. Dr. Irinel Popescu, marcând astfel contribuția inestimabilă a specialiștilor în domeniul transplantului la îmbunătățirea calității vieții pacienților.
Suntem onorați de invitația de a lua parte la acest eveniment semnificativ și ne exprimăm speranța că prezența noastră va contribui la îndeplinirea obiectivului nobil de a salva vieți prin creșterea conștientizării și sprijinului pentru donarea de organe și țesuturi în România.
În România anului 2023, un caz recent șochează după ce o familie din Suceava, care a acceptat ca fiul lor aflat în moarte cerebrală să fie donator, apoi s-a răzgândit în urma unei discuții cu un preot. În emisiunea „Pacient în România”, de la Digi24, vedem poveștile celor care au dat viață dincolo de moarte și ale celor născuți a doua oară din compasiunea și generozitatea unor oameni.
„Omul cel care donează organe pentru salvarea cuiva, o face pentru a moșteni împărăția lui Dumnezeu. Este o crimă să întorci pe om de la viață spre moarte”, spune preotul Florin Știrbu. , scrie digi24.ro.
La limită fragilă dintre viață și moarte sunt în acest moment mii de bolnavi din România a căror sănătate depinde de un transplant. Pentru ei, singura șansă la viață vine… prin moarte. Un contrast dureros, dar care naște miracole. Diana Berar este din Republica Moldova. E unul dintre oamenii care în cele mai cumplite momente a avut puterea să se uite și la durerea altora. Fetița ei de 3 ani nu a mai putut fi salvată de medici, dar a salvat alți 3 copii.
„Acum, peste ani, încă o dată am înțeles ca am luat probabil cea mai bună decizie eu cu soțul, chiar dacă a fost luată în cea mai grea clipă.Faptul că am luat o decizie bună, am simțit din a doua zi după prelevare când mi s-a spus că s-au salvat alte 3 fetițe din România și am ajuns să fim recunoscători lui Dumnezeu ca Delia continuă să trăiască prin cineva”, mărturisește Diana Berar, mama unui copil în moarte cerebrală.
Preot: Mesajul bisericii e unul care se cunoaște, e „da” pentru viață
Nu de puține ori, subiectul transplantului de organe se lovește de bariera care ar trebui să fie de fapt liantul.
„Mai sunt 2 copii care așteaptă un organ, o fetiță de 10 ani la Grigore Alexandrescu, care este în spital și așteaptă să apară un zero sau un donator cadaveric. A apărut un donator cadaveric, numai că după ce familia a semnat pentru donare, părintii s-au dus la biserică și un preot nesăbuit i-a întors și acum așteptăm”, spune prof. dr. Vlad Brașoveanu.
„Mesajul bisericii e unul care se cunoaște, e da pentru viață. Din păcate, mai sunt opinii diferite, dar n-aș putea spune că sunt date de preoții care trăiesc în rândul oamenilor, preoți de mir. Sunt păreri personale, subiective”, susține preotul Florin Știrbu.
Cine trăiește în rândul acestor oameni știe că fiecare zi e o rugă continuă pentru apariția unui donator. E și cazul Alexandrei, primul copil din România care a primit o inimă artificială. Pentru ea, medicina a mai câștigat timp pentru că intervenția medicilor de la Târgu Mureș e doar o soluție de moment până la un transplant.
„Aș dori mult, știu cât de greu e pentru fiecare părinte să pierzi copilul. Știu cât de greu îmi e mie, ce e în inima mea, dar să se gândească la faptul că copilul lor trăiește prin fata mea, sper să fie de acord că pot salva și alte vieți”, spune mama Alexandrei, Georgiana Brezieru.
„Când nu se poate, se mai poate face ceva. Prelevarea a demonstrat asta. Chiar dacă credeam că nu se mai poate nimic, ideea de a preleva ne-a demonstrat ca se mai poate”, spune Diana Berar, mama unui copil în moarte cerebrală
Dovadă a miracolului adus de donarea de organe stau poveștile celor care au renăscut. Ion Badea este al doilea pacient din România care a beneficiat de un transplant de ficat. De 23 de ani trăiește o viață nouă, plină de recunoștință profundă pentru salvatorul său.
„De 23 de ani trăiesc și eu o viață normală, pentru că până la 50 de ani m-am chinuit. De la 18 până la 50 am avut hepatită urâtă, transformată în ciroză hepatică, fază terminală. N-am avut timp să mă bucur. Și pentru prelevarea de organe încerc să vorbesc cu oamenii și să le spun: eu sunt realitatea, eu trăiesc datorită unui gest nobil făcut de niște oameni”, spune Ion Badea, un pacient transplantat.
„Așteaptă cu disperare aceste organe, ei știu că fiecare clipă care trece, nu trece în favoarea lor”
România are o strânsă colaborare în domeniul prelevării de organe şi transplantului hepatic cu Republica Moldova, unde lucrurile nu sunt foarte avansate. Pacienți români care au beneficiat de un transplant au mers la Chișinău să-și spună poveștile și să le arate celor care încă au dubii, că ei sunt miracole născute din umanitatea celor care și-au pierdut pe cineva drag. Viorica Dulgheru are 46 de ani şi este unul dintre pacienţii care așteaptă pe listele din această tară de 7 ani.
„Sunt perioade în care cad în depresie, dar mă străduiesc să ies repede, pentru că nu-mi face bine psihologic, emoțional”, spune Viorica Dulgheru.
„Așteaptă cu disperare aceste organe, ei știu că fiecare clipă care trece, nu trece în favoarea lor, trece în defavoarea lor”, susține prof. dr. Irinel Popescu.
Donarea de organe este în continuare un subiect tabu în România. Controversată pentru mulți și înconjurată de probleme de etică și religie. Și în timp ce unii se întreabă dacă e bine sau nu, listele pentru o șansă la viață arată așa: 500 de pacienți așteaptă un transplant de ficat, dintre care 10 sunt copii, alți 55 de bolnavi așteaptă o inimă sănătoasă, 7 au nevoie de plămâni, iar peste 3.500 au nevoie de un transplant renal.
„Nu cred că există vreun impediment în care să dai viață e ceva greșit, e ca și iubirea. A dărui viață, de a ajuta un om să trăiască eașa cum o mamă dăruiește o viață unui prunc”, spune preotul Florin Știrbu.
Prezenta membrilor Asociatie Transplantatilor de Ficat din România “LIVERTRANS” la Chisinau se înscrie intr-o serie de acțiuni ale asociației pentru promovarea ideii de donare de organe,pentru sensibilizarea opiniei publice ca transplantul hepatic salvează vieți!
Am avut onoarea sa fie prezenți dnul Prof.dr.Irinel Popescu, părintele transplantului hepatic din România,dnul Prof.dr.Vlad Brașoveanu si dnul Prof.dr. Adrian Hotineanu !
Dacă Dumnezeu ne-a dat a doua viata,inseamna ca mai avem de îndeplinit misiuni pe acest pământ, avem o responsabilitate fata de pacientii grav bolnavi care așteaptă organul salvator.
Împreună putem face diferența și putem contribui la crearea unui cadru mai bun pentru toți cei care au nevoie de un transplant. Prin promovarea și susținerea donării de organe, putem aduce speranță și putem salva vieți.
Foarte mulți români se luptă cu ”boala ficatului gras” sau steatoza hepatică și caută fel și fel de remedii pentru a rezolva problema, scrie antena3.ro.
Boala ficatului gras este o afecțiune frecventă cauzată de depozitarea de grăsime suplimentară în ficat. Majoritatea oamenilor nu au simptome iar boala nu le provoacă probleme grave. Cel puțin în stadiile incipiente. În unele cazuri, totuși, se poate ajunge la afectarea gravă a ficatului și chiar la necesitatea unui transplant hepatic.
Printre simptomele care pot apărea în cazul steatozei hepatice se numără oboseala și durerea sau disconfortul în partea din dreapta sus a abdomenului.
Atunci când boala avansează însă, simptomele posibile sunt mai agresive și pot semnala apariția cirozei. Printre acestea se numără umflarea abdomenului (ascita), vase de sânge mărite vizibil la suprafața pielii, splină mărită, palme roșii dar și îngălbenirea pielii și a ochilor (icter).
”Inamicul numărul 1 rămâne alcoolul ca și toxic extern, dar și anumite medicamente”
Medicul Irinel Popescu trage un semnal de alarmă și spune că inamicul numărul 1 al ficatului rămâne alcoolul, dar nu numai.
”Inamicul numărul 1 rămâne alcoolul ca și toxic extern, dar și anumite medicamente. Dintre acestea, în primul rând, Paracetamolul, în doze mari, poate să dea chiar insuficiență hepatică acută. Dar toxice sunt și în alimente, în alimentația modernă, și aici intră cealaltă categorie de acizi grași, cei saturați, grăsimile nocive. Iar agresiunea asupra ficatului se traduce din ce în ce mai mult în așa numitul ficat gras, așa numita steatoză hepatică, aceasta este faza benignă, urmată de faza mai agresivă, steatohepatita, care poate să ducă la fibroză și în final la ciroză hepatică și chiar la nevoie de transplant.
Alimentele procesate au multe componente nocive și agresive asupra ficatului. Și, din punct de vedere hepatic, carnea nu este foarte recomandată. Acolo sunt și grăsimi saturate, pentru ficatul gras, carnea nu este un aliment extrem de recomandat”, a explicat medicul Irinel Popescu.
”Se știe foarte bine că acizii grași polinesaturați de tip Omega 3, Omega 6,Omega 9, sunt utili”
Întrebat de realizatorul Florentina Fântânaru, în cadrul emisiunii ”De-a viata ascunselea”, cât de eficiente sunt remediile naturiste asupra detoxifierii ficatului, renumitul medic a declarat că acestea pot avea, într-o oarecare măsură, rezultate.
”Este nevoie de o anumită protecție a ficatului, iar cei care folosesc asemenea remedii, în aceleași timp, evită toxicele. Adică în loc să consume alcool, consumă aceste remedii. Unele dintre ele, fără să existe dovezi foarte clare, dar se știe foarte bine că acizii grași polinesaturați de tip Omega 3, Omega 6, Omega 9, sunt utili.
Plantele, unele extracte de plante, din care se face Silimarina de exemplu, se spune că au anumite acțiuni antioxidante. Deci lucrurile astea nu sunt foarte dovedite științific dar nu sunt nici contestate. Iar aceste medicamente sunt pe piață, și sunt recomandate de gastroenterologi în bolile hepatice cronice. Deci ele se bazează pe acțiuni de acest tip asupra celulei hepatice și care au un suport destul de serios”, a explicat el.
Ficatul femeilor se regenerează mai repede decât cel al bărbaților
Există însă și un aliment care ”antagonizează efectele alcoolului” și ajută la regenerarea acestuia după consumul de alcool. Este vorba despre miere.
”S-a dovedit că această capacitate de regenerare este dependentă de hormonii sexuali și din acest motiv ficatul femeilor se regenerează mai repede decât ficatul bărbaților”, a afirmat prof. dr. Irinel Popescu la Antena 3 CNN.
Renumitul medic a subliniat că estrogenii sunt cei responsabili de acest proces.
”În ceea ce privește regenerarea celulelor, în sine, se spune că o dată la 7 ani întreg organismul omenesc este cu totul altul. Deci acest turn-over în care avem celule noi în toate țesuturile organismului se întâmplă în acest interval de timp, mai rapid sau mai încet, în funcție de organ”, a mai explicat prof. dr. Irinel Popescu.
”Mierea este un astfel de aliment care poate să antagonizeze efectele toxice ale alcoolului asupra ficatului”
Iar mierea este de un real ajutor pentru regenerarea ficatului gras.
”Revenind la ficat, această formidabilă capacitate de regenerare este interesantă. Și aș mai adăuga ceva. Se spune că, vorbind de alcool ca toxic major pentru ficat, sunt alimente care pot să antagonizeze această capacitate și de curând s-a descoperit că mierea este un astfel de aliment care poate să antagonizeze efectele toxice ale alcoolului asupra ficatului”, a explicat prof. dr. Irinel Popescu.
Medicul susține însă că este important ca mierea să fie consumată imediat după excesul de alcool, și nu a doua zi.
Mai mult decât atât, potrivit medicului, ”ciroza alcoolică este o boală toxic-nutrițională, deci boala celor care consumă alcool fără să mănânce… Iarăși, mâncarea obișnuită este recomandată, mai exact, la masă a consuma acel pahar de alcool este formula cea mai bună.
Iată că și mierea poate să adauge ceva la asta. Și aș mai adăuga ceva legat de capacitatea de regenerare a ficatului. Ficatul este, poate, singurul organ care nu îmbătrânește, deci bine protejat. Noi am făcut transplant hepatic cu organ prelevat de la persoană de 90 de ani”, a explicat medicul.
Invitatul zilei la „Față în față cu Ion Cristoiu’’ este prof. dr. Irinel Popescu – Directorul Centrului de Chirurgie Generală și Transplant Hepatic “Dan Setlacec”, din cadrul Institutului Clinic Fundeni din București