Asociația Transplantaților de Ficat din România

Category: Uncategorized (Page 1 of 2)

COMUNICAT DE PRESĂ – “Ziua Naţională a Transplantului în România”

Cea de-a 17-a aniversare a Zilei Naţionale a Transplantului din România a fost organizată vineri, 15 aprilie, sub auspiciile Ministerului Sănătății, Agenției Naționale de Transplant și Fundației pentru Transplant, în cadrul unor festivităţi desfăşurate la Hotel Crowne Plaza Bucureșt și s-a bucurat de o prezență numeroasă atât din partea pacienților transplantați, cît și din partea specialiștilor din transplant, reprezentanților autorităților și organizațiilor din sfera medicală și a mass mediei.
Tema evenimentului de anul acesta a fost un nou apel la conștientizare, adresat publicului larg: “Transplantul – unica șansă la viață pentru unii dintre noi. Ajută-i s-o primească!”.
Evenimentul a fost precedat de o conferinţa de presă, care s-a bucurat de prezența domnului Dr. Tiberius Marius Bădrățan – secretar de stat Ministerul Sănătății, domnului Prof. Dr. Daniel Coriu – Președinte Colegiul Medicilor din România, Prof.Dr. Irinel Popescu – director Centrul Transplant Hepatic IC Fundeni domnului Conf.Dr. Silviu Pițuru – prorector UMF “Carol Davila” București, domnului Prof.Dr. Eugen Gustea – prorector UnArte București, care, alături de domnul Dr. Radu Zamfir – director executiv ANT, Prof.Dr. Ioana Grințescu – KDP național, Șef secție ATI Spitalul Floreasca București, Prof.Dr. Dana Tomescu – șef secție ATI IC Fundeni, au prezentat principalele strategii și proiecte în privința dezvoltării activității de transplant în România și au transmis mesaje de susținere pentru activitatea de transplant, subliniind faptul că transplantul salvează vieţile unor oameni care altfel nu ar avea altă şansă.
Participanții la conferința de presă au prezentat principalele realizări si provocări ale activităţii de transplant din România, precum și problemele spinoase ale activității care constau în numărul redus de donatori și numărul scăzut de spitale în care activitatea de identificare și declarare donatori se desfășoară corespunzător și care au implementat, printr-o muncă susținută și cu susținerea managementului, la nivelul spitalului conceptul de “cultura donatorului” .
S-a subliniat importanța mass mediei în educarea și informarea corectă a populației, precum și rolul foarte important pe care mass media îl are în promovarea activității de donare în rândul populației.
Ministerul Sănătăţii – România încurajează proiectele ANT.
Ministerul Sănătății susține activitățile de transplant și proiectele Agenției Naționale de Transplant prin proiectul SIPOCA 696 – ”Îmbunătățirea procesului de reglementare în domeniul transplantului”. Activitățile de transplant sunt incluse în Strategia Națională de Sănătate care se desfășoară până în anul 2030. Secretarul de Stat Dr. Tiberius Marius Brădățan a transmis mesajul de susținere al domnului Ministru al Sănătății – Prof. Univ. Alexandru Rafila și a precizat că garantează existența unor fonduri pentru finanțarea proiectelor în viitorul apropiat, prin Programul Operațional Sănătate.
“Ministerul Sănătății tocmai a terminat protocoalele și ghidurile de practică medicală standardizate în domeniul transplantului, după care vor lucra medicii din toate centrele acreditate din țară. Un proiect realizat în premieră în România, prin fonduri europene. În ghiduri sunt prevăzute și criteriile după care vor fi aleși bolnavii care vor beneficia de transplant. În plus, ne propunem să dezvoltăm și să implementăm funcționalitățile registrului național de transplant, astfel încât alegerea să fie bazată pe criterii obiective.”, a transmis Ministrul Sănătății, Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila.
Agenția Națională de Transplant își propune, cu sprijinul Ministerului Sănătății și Ministerului Dezvoltării, să atingă obiectivele din strategia națională de sănătate și anume: dezvoltarea programului de transplant pediatric și a transplantului pulmonar, înfiinţarea unor bănci de multiţesut, cât şi unele modificări legislative care să permită extinderea activităţii de transplant tisular (cornee, membrană amniotică) și dezvoltarea programului Non-heart-beating donor – donator fără activitate cardiacă (prelevarea de la pacienți care sunt în stop cardiorespirator iresuscitabil și ireversibil) – un proiect în care să fie incluse două unități pilot: Spitalul Clinic de Urgență București și Spitalul Clinic Județean de Urgență “Sf. Spiridon”din Iași, iar echipe de medici anesteziști și asistente medicale vor fi trimise în Italia la pregătire. De asemenea, s-a reiterat necesitatea găsirii unor soluţii pentru ca activitatea de transplant să beneficieze de servicii de transport aerian dedicate, astfel încât activitatea de transplant să fie realizată cu succes, în condiţii de siguranţă şi în cel mai scurt timp posibil.
Secretarul de stat a anunțat că se vor relua și specializările într-un spital universitar din Franța, care este și centru de excelență în transplant, pentru echipele medicale care ar putea face transplant: „Am avut discuții, începute de fostul ministru – doctorul Victor Costache, cu spitalul francez Foch, care vor continua în perioada următoare. Am reluat și vom continua colaborarea cu ei prin intermediul Agenției naționale de Transplant și a unor centre – spitale din România, Timișoara, Iași, Cluj, București. Sunt medici care vor face schimb de experiență. Sperăm ca toate astea să ajute pentru a crește activitatea în perioada următoare și să ajute și în ceea ce privește încrederea pacienților. Este important ca ei să știe că dincolo de tot ce se vede sau nu se vede, se fac eforturi în fiecare zi și că, fără ajutorul populației, fără încrederea pacienților, nu vom putea progresa doar printr-un efort al personalului medical. Eu cred că este nevoie de un efort comun. Transplantul se bazează pe încredere: și a celor care așteaptă, și a celor care pot să ajute donând. Fără încredere, doar prin eforturi instituționale, nu vom ajunge foarte departe”.
Cu această ocazie, domnul Prof.Dr. Daniel Coriu a transmis mesajul din partea Colegiul Medicilor din România , care se alătură acestui demers de promovare a activității de transplant şi a lansat un apel de înţelegere la nivelul societăţii cu privire la tot ceea ce reprezintă transplantul de organe, dar şi un mesaj de susţinere cu privire la dezvoltarea resursei umane implicate în transplantul de organe: “Donarea de organe în România depinde foarte mult de felul în care sunt percepute transplantul şi rezultatele acestuia de către populaţie şi de transparenţă, însă este nevoie şi de informaţii în această direcţie, de campanii de informare, astfel încât populaţia să înţeleagă şi să accepte că poate salva o viaţă sau chiar mai multe vieţi, dacă există compatibilitate, prin transplantul de organe.” Totdodată a subliniat faptul că Colegiul Medicilor din România pledează pentru dezvoltarea centrelor de transplant, atât din punctul de vedere al infrastructurii şi al personalului medical dedicat, cât şi ca acces transparent al pacienţilor la listele de aşteptare.
În discursul său, Profesorul Dr. Irinel Popescu , întemeietorul programului de transplant hepatic din România, s-a referit la perioada dificilă de pionierat, dar cu bune rezultate datorită muncii de echipă desfășurată zi și noapte, spijinului autorităților sanitare și al mass mediei: “ Ca și atunci, la început, și astăzi simțim aceeași nevoie de informare corectă și de promovare a donării de organe și a transplantului ca procedeu medical care salvează vieți.” Domnul profesor a făcut o trecere în revistă a celor mai importante momente ale programului de transplant hepatic și o scurtă statistică la ceas aniversar: 25 de ani de la primele prelevări multiorgan de la donatori în moarte cerebrală, peste o mie de pacienți transplantați la Institutul Clinic Fundeni, patru programe de transplant de organe.
De asemenea, Prof.Dr. Irinel Popescu a afirmat că în prezent programul național de transplant a ajuns într-o fază de maturitate și, mai mult decât atât, s-a format o școală de transplant hepatic, cu elevi străluciți (Prof.Dr. Vladislav Brașoveanu, Prof.Dr. Cristian Lupașcu, Dr. Doina Hrehoreț) care astăzi preiau ștafeta de la cei care i-au format și care au fost deschizătorii de drumuri. “Iar dacă Paștele care se apropie este sărbătoarea Învierii, gândurile noastre de recunoștință se îndreaptă, în același timp, către aceia care astăzi nu mai sunt printre noi, dar datorită cărora pacienții transplantați trăiesc: donatorii de organe. Și nu putem să nu remarcăm semnificația profund creștină a donării, gestul de supremă generozitate prin care unii oameni, plecând din această lume, înțeleg, ei și familiile lor, să-și ajute semenii aflați în suferință.”, a mai transmis domnul Prof. Dr. Irinel Popescu.
În anul 2021 au fost semnate acordurile de colaborare în domeniul transplantului pulmonar cu Centrul Naţional de Transplant Italia și în domeniul schimbului de organe cu Agenția de Supervizare Medicală a Republicii Bulgaria. De asemenea, a fost parafată includerea Agenției Naționale a Transplantului (ANT) în platforma europeană de schimb de organe, FOEDUS. Cu alte cuvinte, ”țările implicate își oferă excedentul de organe care nu au receptori compatibili pe teritoriul țării unde există donatorul”, explică Dr. Radu Zamfir , director executiv ANT. De la încheierea acordului de schimb de organe cu Rep. Bulgaria, în iunie 2021, au fost realizate un număr de șase acţiuni de coordonare în urma cărora au fost importate zece grefe renale (două grefe renale nu s-au transplantat), trei grefe hepatice şi o grefă cardiacă. De altfel, dorința este ca aceste acorduri să se extindă și la alte state vecine din Europa.
De asemenea, directorul executiv al ANT a prezentat și alte vești bune ale anului 2022:
S-au înregistrat 29 donatori reali (mai mult de jumătate din numărul total înregistrat anul trecut).
Este reluată activitatea de donare în spitalele în care programul de transplant fusese aproape închis: SCJU Brașov – unde s-au realizat patru prelevări de organe și țesuturi, SCJU Constanţa – cu două acţiuni de prelevare organe şi ţesuturi anul acesta, SJU Bacău, SJU Suceava, Sp. Mun. Moinești sau SJU Buzău.
Este reluat programul de transplant cord la Spitalul Clinic de Urgență București, după o perioadă de patru ani în care nu a funcționat la parametri optimi. Anul acesta s-au realizat cu succes două transplanturi de cord la Spitalul Clinic de Urgență București, conduse de Prof.Dr. Horațiu Moldovan cu sprijinul Prof.Dr. Horațiu Suciu – șeful centrului de transplant cord al IUBCvT Tg Mureș.
Sunt reluate strategiile de creștere a numărului de donatori, prin implicarea unui număr cât mai mare de unităţi sanitare în activitatea de identificare şi declarare a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală.
Cifrele prezentate în cadrul conferinței aduc speranță pentru viitor, dar încă sunt mult inferioare cifrelor din alte țări europene și nu acoperă necesarul de transplant din România. De aceea, este foarte importantă promovarea aceastei metode terapeutice de înaltă performanță care este transplantul. Donarea de organe în România depinde foarte mult de felul în care sunt percepute transplantul și rezultatele lui de către populație. Astfel, educația este extrem de importantă. ”Conceptul de moarte cerebrală trebuie înțeles foarte bine, pentru a evita refuzurile din partea familiilor posibililor donatori”, încurajează Prof.Dr. Ioana Grințescu – KDP național.
În cadrul conferinței, experții ANT au explicat strategia de creștere a numărului de donatori din România prin implementarea programului de donare de la donatori fără activitate cardiacă, de la persoane care intră în stop cardio-respirator și pentru care nu se reușește resuscitarea. Implementarea acestui tip de program implică câteva modificări legislative și sprijin din partea Ministerului Sănătății și Colegiului Medicilor din România. Referindu-se la acest subiect, Dr. Victor Zota a explicat: “Ca să poți să recoltezi de la un asemenea donator, este o perioadă de non touch după ce a făcut stopul cardio respirator, în care nu ai voie să îl atingi. Acest timp trebuie definit prin lege. Sunt țări care au nevoie de 2 minute, sunt țări care au nevoie de 20 de minute.”
Ca parte a strategiei de inițiere de noi programe de transplant, Dr. Dragoș Zamfirescu – medic primar chirurgie plastică, a susținut o prezentare în cadrul conferinței, despre beneficiile și utilitatea transplanturilor de țesuturi compozite.
Pentru creșterea numărului de donatori și implicit a numărului celor salvați prin transplant, au fost inițiate campanii de promovare. Una dintre ele este desfășurată în parteneriat cu Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” și Universitatea Nationala de Arte Bucuresti , prin realizarea unor expoziții ce cuprind lucrări (picturi, afișe, panouri, prezentări) ale studenților Facultății de Arte Plastice, pentru promovarea donării și transplantului de organe și țesuturi. O primă expoziție s-a realizat cu ocazia deschiderii anului universitar la UMF “Carol Davila” Bucureşti. Chiar în cadrul evenimentului “Ziua Națională a Transplantului” au fost expuse câteva lucrări realizate de studenții UnArte București.
În cadrul festivității, a fost recunoscut și onorat cu Placheta de onoare a Agenției Naționale de Transplant, domnul Profesor Dr. Radu Deac – pionier al transplantului cardiac în România, pentru rolul decisiv în construcția programului de transplant din România și pentru toate viețile salvate de-a lungul unei cariere de excepție.
” Activitatea de transplant de organe este probabil cea mai importantă contribuție a secolului al XIX-lea, pentru că dă șansa la viață unor oameni greu încercați. Al doilea pacient cu transplant de cord din Târgu Mureș are deja 22 de ani de la operație și ne învață secretul longevității. Are 70 de ani.” a declarat cu această ocazie domnul profesor Deac.
În fiecare an, medicii și pacienții transplantați mulțumesc celor care au înțeles că transplantul este o chirurgie de înaltă perfomanță salvatoare de vieți și își îndreaptă gândurile de mulțumire și recunoștință către familiile donatorilor care au găsit puterea de a dărui viață, dincolo de durerea lor. Așa cum a spus Dr. Radu Zamfir – directorul executiv al ANT, în discursul său de încheiere, această zi este despre supraviețuitori, despre donatori și despre, dacă e să ne referim doar la transplantul hepatic, “naratorul acestei povești salvatoare de vieți, părintele transplantului hepatic din România – Profesorul Irinel Popescu”.
MARȘUL PENTRU VIAȚĂ organizat cu prilejul acestei zile este un omagiu adus „îngerilor” și familiilor lor, celor care au ales într-un gest suprem, umanitar sa dea șansa la viață altor bolnavi, care altfel nu ar supraviețui, dar și echipelor medicale, care, dând dovadă de abnegație și de multe ori de sacrificiu personal, luptă pentru salvarea pacienților și triumful vieții.
Evenimentul s-a bucurat de prezenţa unor invitaţi de marcă precum Dr. Tiberius Marius Brădățan – Secretar de Stat, Prof.Dr. Daniel Coriu, Prof.Dr. Irinel Popescu, Prof.Dr. Ioana Grințescu, Prof.Dr. Eugen Gustea – prorector UnArte București, Prof. Dr. Horațiu Moldovan, Prof.Dr. Cristian Lupașcu, Conf.Dr. Silviu Pițuru, Prof.Dr. Radu Deac, Prof.Dr. Dana Tomescu, Dr. Mariana Mihăilă, Dr Radu Zamfir, Conf.Dr. Marian Burcea, Conf.Dr. Liliana Mirea, Dr. Dragoș Zamfirescu, Dr. Carmen Pantiş, Dr. Rosana Turcu, Dr. Victor Zota, Dr. Raluca Neagu Movilă, Dr. Andrei Nica.

Ziua Națională a Transplantului 2022 – Cuvântul de deschidere al d-lui Prof dr IRINEL POPESCU

Ziua nationala a transplantului este in primul rind sarbatoarea pacientilor transplantati, la care participa ei si familiile lor, echipele medicale care i-au ingrijit, autoritatile sanitare din Romania, care asigura cadrul organizatoric si finantarea programului national si, nu in ultimul rind, mass-media.
Este o sarbatoare a triumfului vietii, la care ne bucuram impreuna cu totii!
In acest an aniversam 25 de ani de la primele prelevari multiorgane de la donatorul in moarte cerebrala, unul din momentele importante in evolutia transplantului romanesc modern, efectuate la Institutul Clinic Fundeni, Spitalul de Urgenta Floreasca si Spitalul Judetean Targu-Mures,
In aprilie-mai 2000 au fost efectuate primele transplanturi hepatice reusite la Institutul Clinic Fundeni de catre echipa pe care am coordonat-o impreuna cu regreatul profesor Dan Tulbure.
Cei doi Gheorghe (Gheorghe Penea si Gheorghe Badea) transplantati la foarte scurt timp unul de altul au astazi 22 de ani de la operatia care le-a salvat viata.
Iar daca Pastele care se apropie este sarbatoarea Invierii, gindurile noastre de recunostinta se indreapta, in acelasi timp, catre aceia care astazi nu mai sint printre noi dar datorita carora pacientii transplantati traiesc: donatorii de organe. Si nu putem sa nu remarcam semnificatia profund crestina a donarii, gestul de suprema generozitate prin care unii oameni, plecind din aceasta lume, inteleg, ei si familiile lor, sa-si ajute semenii aflati in suferinta
Tot in anul 2000 au mai fost efectuate alte 6 transplanturi hepatice . Unul dintre pacienti, dl Gavril Paraschiv s-a intors de la moarte la viata, si-a dat ulterior doctoratul in drept si a construit o fintina pe care a denumit-o „Fantina sanatatii”.
Iar Timeea Balogh care atunci cind a fost transplantata abia implinise un an de viata are astazi 21 de ani, este studenta si partenera tatalui ei intr-o firma care construieste case modulare.
De atunci si pina astazi peste 1000 de pacienti au fost transplantati la Institutul Clinic Fundeni,
Pionieratul a fost o perioada dificila, pe alocuri dramatica si pe care am reusit sa o depasim prin munca de echipa desfasurata zi si noapte, cu sprijinul conducerii Institutului si autoritatilor sanitare din Romania. O mentiune speciala pentru presa, care nu s-a lasat indusa in eroare de neadevarurile colportate de inamicii transplantului si, investigind cu profesionalism, a aflat adevarul si l-a transmis in mod corect populatiei.
Ca si atunci, la inceput, si astazi simtim aceeasi nevoie de informare corecta si de promovare a donarii de organe si a transplantului ca procedeu medical care salveaza vieti.
In prezent, in Romania functioneaza trei programe de transplant hepatic (Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Sfanta Maria din Bucuresti, Spitalul Sfantul Spiridon din Iasi).
Mai mult decit atit, s-a format o scoala de transplant hepatic, cu elevi straluciti (Prof. Vlad Brasoveanu, prof. Cristian Lupascu, dr. Doina Hrehoret) care astazi preiau stafeta de la cei care i-au format si care au fost deschizatorii de drumuri.
Pacientii transplantati au format asociatii puternice care sa le apere drepturile si care sa promoveze ideea de transplant; dintre acestea as cita, fara indoiala, in primul asociatia LiverTrans, condusa de dna dr. Crina Stefanescu.
Se poate spune ca programul national de transplant a ajuns intr-o faza de maturitate. Pe linga cele trei programe principale de transplant de organe (rinichi, ficat si cord) a aparut si transplantul pulmonar la Spitalul Sf Maria din Bucuresti. S-a dezvoltat transplantul medular la Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Judetean Targu-Mures si Spitalul de Pediatrie „Louis Turcanu” din Timisoara precum si transplantul de testuturi (cornee, piele, os si tendon).
Romania are astazi o buna insertie internationala, tradusa prin parteneriatele pe care Agentia Nationala de Transplant le are cu organizatia „Eurotransplant” sau cu agentiile de transplant din Italia, Bulgaria si Republica Moldova.
Asociatia profesionala „Romtransplant” a jucat, de asemenea, un rol important in dezvoltarea transplantului romanesc. Infiintata in anul 1998, organizeaza in acest an cel de-al 12-lea Congres (Iasi, 15-16 septembrie, Rresedinte Congres; Prof.dr. Adrian Covic), cu participare nationala si internationala, la care vor fi prezentate rezultatele obtinute si ultimele noutati in transplantul de organe si tesuturi.
Am reusit sa traversam cu bine perioada foarte dificila a pandemiei; numarul de transplanturi a scazut mai ales datorita reducerii activitatii unor spitale de la care proveneau donatorii. De remarcat ca nici un organ nu a fost pierdut in aceasta perioada si ca echipele de transplant au fost prezente la datorie ori de cite ori a fost nevoie.
In cursul acestei saptamini au fost finalizate ghidurile Ministerului Sanatatii ceea ce reprezinta un important progres in actvitatea de transplant pe care o reglementeaza mai riguros si mai precis.
Sa ne bucuram inca o data ca sintem impreuna si aniversam, la fel ca fiecare an, trimuful vietii cu ajutorul transplantului! Si pentru ca sintem inainte de Sarbatorile de Pasti dati-mi voie sa va spun de pe acum „Hristoa a Inviat”!

COMUNICAT ZIUA NAŢIONALĂ A TRANSPLANTULUI 2022 – Programul evenimentului

“Transplantul – unica şansă la viaţă pentru unii dintre noi. Ajută-i s-o primească!”

Evenimentul “Ziua Națională a Transplantului”, ce se va desfăşura vineri, 15 aprilie 2022, la Bucureşti, reprezintă o conştientizare a faptului că transplantul salvează vieţile unor oameni care altfel nu ar avea altă şansă și este organizat în conformitate cu atribuțiile Agenției Naționale de Transplant privind promovarea activităților de donare și transplant organe, țesuturi și celule umane, precum și cu directivele și recomandările Uniunii Europene. Din anul 2003, la propunerea Consiliului Europei, în statele membre se sărbătoreşte anual “Ziua Naţională a Transplantului”, iar în România începând cu anul 2005, la iniţiativa Profesorului Dr. Irinel Popescu, care la acea dată era reprezentantul României la Consiliul Europei. De atunci, cu o singură excepție în anul 2020 din cauza pandemiei COVID19, în fiecare an, persoanele care au beneficiat de un transplant sărbătoresc împreună cu familiile lor, cu specialiştii din domeniul transplantului, alături de reprezentanţii mass-media și de personalități ale societății civile, noua viaţă dobândită odată cu transplantul.

Programul evenimentului „Ziua Naţională a Transplantului”
Festivităţile se vor desfăşura în data de 15 aprilie 2022, Hotel Crowne Plaza Bucureşti, Bdul Poligrafiei nr. 1, începând cu ora 10.00.
Programul manifestării este următorul:

  • Ora 10.00 – 10.30 Primire invitaţi
  • Ora 10.30 – 11.30 Conferința de presă
  • Ora 11.30 – 12.00 Deschiderea lucrărilor – Mesaj transmis de către Ministrul Sănătății
  • Ora 12.00 – 14.30 Lucrări în plen (discursuri ale invitaţilor)
    Moderator: Dr. Crina Ştefănescu – Asociaţia LIVERTRANS
    Speakeri: Prof. Dr. Irinel Popescu – Director Program Transplant Hepatic Institutul Clinic Fundeni, Membru Consiliu Ştiinţific al ANT; Prof. Dr. Viorel Jinga – Rector UMF „Carol Davila” Bucureşti; Prof. Dr. Cătălin Bălescu – Rector Universitatea de Arte Bucureşti; Prof. Dr. Daniel Coriu – Preşedinte Colegiul Medicilor România; Conf. Dr. Marian Burcea – Şef Program Transplant Cornee Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice Bucureşti; Prof. Dr. Ioana Grinţescu – Membru Consiliu Ştiinţific al ANT, KDP naţional; Prof. Dr. Horaţiu Suciu – Şef Program Transplant Cord IUBCvT Tg Mureş, Preşedinte Consiliu Ştiinţific al ANT; Prof. Dr. Horaţiu Moldovan – Şef Program Transplant Cord Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti; Prof. Dr. Vladislav Braşoveanu – Membru Consiliu Ştiinţific al ANT, Centrul Transplant Hepatic I.C. Fundeni, Prof. Dr. Cristian Lupaşcu – Şef Program Transplant Hepatic SCJU “Sf. Spiridon” Iaşi, Membru Consiliu Ştiinţific al ANT; Dr. Dragoş Zamfirescu – Clinica de Chirurgie Plastică şi Reconstructivă Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti; Dr. Radu Zamfir – Director Executiv ANT
  • Ora 14.30 Marș pentru sănătate
  • Ora 14.30 – 15.30 Cocktail

Bazele unui program modern de transplant în România au fost puse începând cu anul 1992, cu mari eforturi din partea unui grup restrâns de specialişti, astfel încât în anul 1997 vorbim de prima prelevare de multiorgan de la un donator decedat, iar în anul 2004 se înfiinţează Agenţia Naţională de Transplant. De atunci şi până acum, transplantul a devenit o metodă terapeutică consolidată în România și au fost salvați mii de pacienţi prin transplant de organe (mai mult de 1.000 de români au fost salvaţi doar prin transplant de ficat), iar şi mai mulţi s-au putut bucura de o viaţă normală în urma intervenţiilor de transplant de ţesuturi.

Fiecare etapă a sistemului de transplant, de la donare la transplant, este una deosebit de complexă şi sensibilă, desfăşurată permanent contracronometru şi cu o precizie aproape matematică. Activitatea de transplant depinde de numărul de donatori, un număr crescut de donatori atragând după sine salvarea a cât mai multor pacienţi prin transplant de organe. Este punctul nevralgic al oricărui program de transplant oriunde în lume. Din această cauză este o luptă constantă pentru creșterea numărului de donatori, una continuă, pe care o duc toți cei implicați în transplant. La sfârșitul anilor ’90, România era o pată albă pe harta transplantului european, dar, de atunci, lucrurile s-au schimbat. Începând cu anul 2005, numărul de donatori a continuat să crească în fiecare an, pornind de la un număr de 11 donatori în 2005 şi atingând un nivel considerat normal pentru o ţară ca România în anii 2013 şi 2014 (când au fost înregistraţi 132, respectiv 138 de donatori/an), fapt care a dus şi la necesitatea deschiderii de noi centre de transplant. La această reușită este indiscutabilă contribuţia mass-mediei, prin popularizarea şi conştientizarea gestului altruist de donare.

După anul 2016 a urmat o perioadă mai dificilă, care a dus la scăderea numărului de donatori şi, implicit, a intervenţiilor de transplant. De menţionat faptul că, în anii 2017 şi 2018, au fost doar 65 de donatori reali. Începând cu martie 2019, activitatea ANT s-a dezvoltat într-un ritm constant şi permanent, atingând la sfârşitul anului un număr de 85 donatori reali.
Din păcate, totalitatea dificultăților și restricţiilor determinate de pandemie şi-a pus amprenta şi asupra activităţii de transplant începând cu aprilie 2020. Ca o comparaţie, dacă în primele 3 luni ale anului 2020 au fost înregistraţi 29 de donatori reali, în aceeaşi perioadă a anului 2021 au fost doar 13. Astfel, la sfârșitul anului 2020 se înregistrau 66 de donatori reali, iar la sfârșitul anului 2021 vorbim doar de 47 de donatori reali.

Este de remarcat efortul deosebit al spitalelor şi personalului medical implicat în activitatea de donare şi transplant, care au contribuit la limitarea scăderii dramatice a activităţii de transplant, aşa cum s-a întâmplat în ţări cu mai multă experienţă în acest domeniu din Europa. O activitate semnificativă în toată perioada pandemiei pentru continuarea activității de donare fiind în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti, SCJU Oradea, Spitalul Clinic de Urgenţă “N.Oblu” Iaşi, SJU Baia Mare, SCJU Cluj Napoca, SCJU Tg. Mureş, SJU Arad.
Complexitatea situaţiilor create de criza COVID19 şi particularizarea lor în fiecare centru au dus la suspendarea temporară a activităţii în domeniul transplantului în anumite centre şi la continuarea activităţii în altele. De menţionat faptul că, la nivel naţional, au putut fi realizate toate procedurile de transplant specifice pe fiecare organ/ţesut în toată această perioadă.

Chiar dacă atât anul 2020, cât și anul 2021 au fost extrem de dificili pentru sistemul sanitar din întreaga lume, activitatea de transplant în România s-a desfăşurat fără întrerupere. A fost o perioadă plină de provocări care ne-a determinat să ne adaptăm și readaptăm permanent, să ne depășim limitele și să găsim resurse nebănuite, astfel încât salvarea celor pentru care transplantul reprezintă unica șansă la viață să nu se oprească. Începând cu acest an, în condițiile sfârșitului de pandemie, asistăm la o relansare a activității de donare și implicit o creștere a numărului de transplanturi realizate în România.

Astfel, de la începutul anului până la data de 12 aprilie s-au înregistrat 28 donatori reali (mai mult de jumătate din numărul total înregistrat anul trecut), iar activitatea de donare a fost reluată de spitale în care programul de transplant fusese aproape închis: SCJU Brașov – unde s-au realizat 4 prelevări de organe și țesuturi, SCJU Constanţa – cu 2 acţiuni de prelevare organe şi ţesuturi anul acesta, SJU Bacău, SJU Suceava, Sp. Mun. Moinești sau SJU Buzău.
De asemenea, este de apreciat efortul depus de centrele constante în activitatea de donare: Spitalul Clinic de Urgență București, SCJU Tg. Mureș, Spitalul Clinic de Urgență “Prof.Dr. N. Oblu” Iași, Spitalul Clinic Judeţean pentru Copii Cluj Napoca, SCJU Oradea sau SCJU Deva.

Strategia de dezvoltare a activităţii de transplant în România are ca primă direcţie creşterea numărului de donatori prin implicarea unui număr cât mai mare de unităţi sanitare în activitatea de identificare şi declarare a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală, implementarea “culturii donatorului” şi funcţionarea optimă a Programului Naţional de Transplant în toate spitalele judeţene de urgenţă din ţară, precum şi încheierea de acorduri de coolaborare în domeniul schimbului de organe cu țările vecine și organizațiile europene de schimb de organe. În acest sens, în anul 2021 au fost semnate acordurile de colaborare în domeniul transplantului pulmonar cu Centrul Naţional de Transplant Italia și în domeniul schimbului de organe cu Agenția de Supervizare Medicală a Republicii Bulgaria. De asemenea, a fost parafată includerea ANT în platforma europeană de schimb de organe, FOEDUS. De la încheierea acordului de schimb de organe cu Rep. Bulgaria, în iunie 2021, au fost realizate un număr de 6 acţiuni de coordonare în urma cărora au fost importate 10 grefe renale (2 grefe renale nu s-au transplantat), 3 grefe hepatice şi o grefă cardiacă.

Toate aceste demersuri au contribuit ca anul acesta, în România să se realizeze:

  • 23 transplanturi hepatice, din care 1 cu donator în viață. 2 români au fost salvați la Centrul de Transplant IC Fundeni cu organe provenite de la donatori bulgari
  • 71 transplanturi renale, din care 16 cu donator în viață . 4 transplanturi au fost realizate cu grefe renale provenite de la donatori bulgari.
  • 2 transplanturi de cord, din care unul realizat în urma prelevării grefei de la un donator bulgar, la Spitalul “Dr Stefan Chekezov” Veliko Tarnovo, Bulgaria
  • 2 transplanturi de plămân
  • 32 transplanturi cornee
  • de la 5 donatori decedaţi au fost prelevate ţesuturi ostetendinoase.

Comparativ, anul trecut s-au realizat:

  • 42 transplanturi hepatice cu donator decedat şi 11 de la donator în viaţă
  • 88 transplanturi renale cu donator decedat şi 65 de la donator în viaţă
  • 3 transplanturi cardiace
  • 1 transplant pulmonar
  • 44 de transplanturi de cornee
  • de la 8 donatori decedaţi au fost prelevate ţesuturi osteotendinoase şi s-au realizat 85 proceduri transplant ţesuturi osoase.

Este de remarcat reluarea programului de transplant cord la Spitalul Clinic de Urgență București, condus de Prof.Dr. Horațiu Moldovan, unde, cu sprijinul Prof.Dr. Horațiu Suciu – șeful centrului de transplant cord al IUBCvT Tg Mureș, s-au realizat cu succes anul acesta 2 transplanturi de cord.

Cifrele din ultima perioadă ne dau speranță pentru viitor, dar încă sunt mult inferioare cifrelor din alte țări europene și nu acoperă necesarul de transplant din România. De aceea, folosim orice prilej de a promova această metodă terapeutică de înaltă performanță care este transplantul, dintr-un motiv foarte important: donarea de organe în România depinde foate mult de felul în care sunt percepute transplantul și rezultatele lui de către populație. Având în vedere specificul activităţii de transplant şi rolul important pe care îl are înţelegerea gestului altruist de donare, precum şi necesitatea informării corecte şi reale asupra activităţii de transplant în rândul populaţiei, au fost începute mai multe campanii de promovare pentru care spijinul mass media este indispensabil. Una dintre ele se desfășoară în parteneriat cu UMF “Carol Davila” și Universitatea de Arte București, prin realizarea unor expoziții ce cuprind lucrări (spoturi, afișe, panouri, prezentări) ale studenților Facultății de Arte Plastice pentru promovarea donării și transplantului de organe și țesuturi. O primă expoziție s-a realizat cu ocazia deschiderii anului universitar la UMF “Carol Davila” Bucureşti. În cadrul evenimentului “Ziua Națională a Transplantului” vor fi expuse o parte din lucrările realizate de studenții UnArte București.

Împreună cu Ministerul Sănătății căutăm permanent soluții pentru îmbunătățirea activității de transplant în România și atingerea obiectivelor din strategia națională de sănătate: dezvoltarea programului de transplant pediatric și a transplantului pulmonar, precum și demararea unor altor programe de donare (donator fără activitate cardiacă) și transplant (transplant încrucișat, transplant intenstin subțire, uter sau mână), precum și pregătirea și formarea generațiilor viitoare de specialiști în transplant. De asemenea, avem ca obiectiv extinderea acordurilor încheiate în domeniul transplantului (o colaborare între IUBCvT Tg Mureș și Ag. de Supervizare a Rep. Bulgaria în domeniul transplantului de cord), precum și în realizarea unor schimburi de experiență și stagii de pregătire profesională. Înfiinţarea unor bănci de multiţesut, cât şi unele modificări legislative care să permită extinderea activităţii de transplant tisular (cornee, membrană amniotică), reprezintă una din prioritățile noastre. Având în vedere caracterul de urgenţă şi timpul limitat avut la dispoziţie de către echipele medicale (din punct de vedere al menţinerii donatorului aflat în moarte cerebrală până la momentul prelevării organelor şi/sau ţesuturilor, precum şi din punct de vedere al timpului de ischemie rece maxim specific fiecărui organ în parte), precum și ținând cont de includerea noastră în platforma europeană de schimb de organe FOEDUS, pentru ca activitatea de transplant să fie realizată cu succes, în condiţii de siguranţă şi în cel mai scurt timp posibil, sunt căutate soluţii pentru ca activitatea de transplant să beneficieze de servicii de transport aerian dedicate.
Prin proiectele actuale derulate de Ministerul Sănătății (proiect SIPOCA 696 ”Îmbunătățirea procesului de reglementare în domeniul transplantului”), precum și ținând cont de faptul că activitatea de transplant reprezintă una din prioritățile în sănătate stabilite în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă și având sprijinul Ministerului Sănătății, suntem optimiști că ne vom putea îndeplini misiunea noastră principală: salvarea celor pentru care transplantul reprezintă singura șansă la o viață normală.

Mulţumim tuturor celor care au înţeles că transplantul este o chirurgie de înaltă performanţă, care salveză vieţi.

Ca întotdeauna, gândurile noastre de mulţumire şi recunoştinţă se îndreaptă către familiile donatorilor care au găsit puterea de a dărui viaţă, dincolo de durerea lor.

Bucureşti, 13 aprilie 2022

Acad. Prof. Dr. Irinel Popescu, Omul care redă vieți | Oameni și păreri

Acad. Prof. Dr. Irinel Popescu, Omul care redă vieți | Oameni și păreri
Într-o ediție de colecție îl avem invitat pe medicul supranumit “părintele transplantului hepatic”, acad. prof. dr. Irinel Popescu, cu care vom dialoga despre idealurile și problemele medicinei moderne, vom radiografia relația medic – pacient – boală. Vom vorbi despre repere medicale și ne va dezvălui care sunt ultimele descoperiri în materie hepatică.
Prezintă Laura Manciu.
Întreaga emisiune o puteți viziona și pe YouTube https://bit.ly/3ickqFQ

Comunicat de presă: Transplantul nu este despre cifre sau despre câți suferă, ci despre destine care așteaptă să fie salvate.

Asociația Transplantaților de ficat din România este una din expresiile vii ale excelenței în medicină. Este o excelență care s-a construit în timp, de peste două decenii. Transplantul nu este despre cifre sau despre câți suferă, ci despre destine care așteaptă să fie salvate.

Cine a fost încercat de boală poate să intuiască lupta teribilă pe care suferinzii, în cazul nostru cei cu ciroză hepatică, ori cancer hepatic sau alte boli terminale ale ficatului, o dau zi de zi.

Drumul pentru excelență se construiește greu, cu destine dedicate, cu viață dăruită celorlalți. Pentru a ajunge medic independent de transplant, după declarația unui astfel de specialist, îți trebuie cel puțin 15 ani de practică medicală, asta dacă ai vocație! Cine dintre noi are puterea să munceasca cel puțin15 ani pentru un vis?

Excelența românească în materie de transplant hepatic s-a construit prin munca asiduă. Transplantul nu este povestea unui om, este povestea unei echipe. Acad. Prof. Dr Irinel Popescu a construit școala românească de transplant hepatic, școală recunoscută la nivel internațional. Specialiștii formați în Clinica de Transplant Hepatic de la Spitalul Fundeni salvează vieți în multe spitale de top din lume. Profesorul Irinel Popescu este cel care contribuit substanțial, personal și prin discipolii săi, la fondarea scolii de transplant hepatic din Republica Moldova; a reușit să-i unească pe profesioniștii din chirurgia transplantului hepatic din spațiul românesc.

Drumul a fost lung și au fost realizate aproape 1000 de operații de transplant hepatic în România din 2000-2021. Cele mai multe au fost realizate în perioada 2013-2014. Lumea întreagă vorbea despre miracolul românesc, despre creșterea extraordinară a numărului de donatori de organe din România. Știrile despre miracolul din societatea românescă au făcut ocolul lumii. Era momentul de recunoaștere internațională a școlii românești de transplant.

Dar când excelența a fost recunoscută au apărut scandalurile de presă, acuzații care s-a dovedit ulterior nefondate.

Oare ce s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi păstrat ritmul donărilor de organe din 2013? Astăzi, aproape 400 de pacienți cu afecțiuni grave ale ficatului ar trăi. Dacă luăm în considerare faptul că prelevările de la un donator în moarte cerebrală salvează 5 vieți, numărul oamenilor salvați ar fi putut fi chiar mult mai mare. Dacă am mai adăuga și familiile pacienților care primesc șansa de refacere a vieții prin transplant, numărul beneficiarilor ar fi fost și mai mare. Oare cei care au instrumentat acele scandaluri au conștientizat masacrul făcut?

Lucrurile din domeniul transplantului hepatic păreau că au revenit la normal; avem un sistem predictibil de alocarea a organelor, avem o instituție a transplantului care funcționează.

În ultimile luni Așociația Transplantaților de ficat din România a transmis o scrisoare către ESOT în care spijineam eforturile profesionistilor din domeniul transplantului de organe ca viitorul congres din anul 2025 să se desfășoare în România.

O reafirmare a valorii școlii de transplant din România trebuia din nou împiedicată. Unii și-au amintit de „Voi bate Păstorul şi oile turmei vor fi risipite.” (Matei 26 : 31).

O nouă campanie de denigrare a profesorului Irinel Popescu a început zilele acestea cu tot arsenalul propagandistic: scurgeri de informații din dosare prefabricate, murdărirea numelui lui de către tot felul de nulități.

Dacă cei care recurg la asemenea metode ar avea părinții sau copiii internați în spital așteptând nerăbdători un transplant de ficat, credeți că s-ar mai preta la astfel de înscenări pentru calomnierea chirurgului? Suntem convinsi că ar încerca să înțeleagă fenomenele și procesele medicale și s-ar pune în slujba lor pentru a ajuta la salvarea vieților și nu pentru distrugerea lor.

Dacă oameni obișnuiți au fost condamnați pentru zădărnicirea combaterii pandemiei doar pentru că nu au purtat masca pe stradă sau pentru că și-au exprimat îndoiala privind eficacitatea măsurilor guvernamentale, atunci cei care instrumentează atât de neprofesionist acest caz trebuie condamnați pentru zădărnicirea salvării vieților celor din spitale, căci acțiunea lor are ca efecte clare, incontestabile, moartea pacienților care puteau fi salvați dacă medicul ar fi lăsat să-și facă datoria și nu hărțuit, pus să dea declarații peste declarații și înlăturat de lângă patul bolnavilor și din secția de chirurgie. Vor răspunde când se va dovedi că totul a fost o înscenare și medicul va fi achitat? Sau pentru crimele generate de acțiunea lor care îi alungă pe ceilalți medici din România, îngroziți de acest linșaj al celui mai mare specialist in chirurgia ficatului pe care l-a dat România până acum? Modul în care este instrumentat acest caz în presă (inacceptabil în orice țară civilizată) reduce speranțele că sistemul sanitar românesc poate fi redresat, căci diabolizarea publică a profesorului Irinel Popescu este un atac grav la una din puținele oaze de excelență medicală.

Scandalul din 2015 a lăsat în urmă peste 500 de morți ce ar fi putut fi salvați . Dupa acest scandal cati pacienti de pe listele de asteptare se vor pierde?

Anexa

Tabelul nr. 1 Numărul de transplanturi hepatice în perioada 2010-2020

AnulNr transplanturi
201051
201165
201275
2013122
2014122
201587
201686
201754
201839
201968
202051

Consiliul Director –LIVERTRANS
10.12.2021

Comunicat Asociația LIVERTRANS: Moment artistic în curtea Institutului Clinic Fundeni în data de 20.12.2021, la ora 12

Asociatia LIVERTRANS impreuna cu grupul vocal Floare de colt si Sanzienele Nemtene,din Piatra Neamt coordonati de catre colega noastra Georgiana Serban Axinte,profesor de canto popular in cadrul Centrului pentru Cultura si Arte “Carmen Saeculare” Neamt,manager Carmen Elena Nastasa,va aducem la cunostinta ca in data de 20.12.2021, la ora 12,in curtea Institutului Clinic Fundeni,vom organiza un moment artistic, cu colinde traditionale.

Acest program in preajma sarbatorilor dedicate Nasterii Domnului,este un omagiu adus donatorilor,un gest de respect si recunostinta fata de cadrele medicale din partea membrilor asociatiei si speram o mangaiere adusa pacientilor internati in spital.

Este permis accesul presei.

Consiliul Director –LIVERTRANS
10.12.2021

« Older posts

© 2022 LIVERTRANS

Theme by Anders NorenUp ↑