Acad. Prof. Dr. Irinel Popescu este medic chirurg în cadrul Institutului Clinic Fundeni din București și are competențe în chirurgie hepato-bilio-pancreatică și transplant hepatic, chirurgie esofagiană, chirurgie oncologică, chirurgie laparoscopică, chirurgie robotică.
Anul 2000 reprezintă un an de important pentru România. La vremea respectivă, echipa profesorului Irinel Popescu a realizat prima operație reușită de transplant hepatic din spațiul românesc (de la donator decedat). Odată cu salvarea de la moarte a lui Gheorghe Penea, profesorul Irinel Popescu a introdus transplantul de ficat ca metodă terapeutică în România, trecând de la etapa de pionierat, la stadiul de procedeu de rutină.
Prof. dr. Irinel Popescu, medic primar chirurgie generală, doctor în Științe Medicale, coordonatorul Centrului Integrat de Excelență în Boli Hepatice SANADOR, a adus mulțumiri tuturor celor implicați la succesul transplantului hepatic în această perioadă de 25 de ani.
Anul 2000 reprezintă un an cheie pentru transplantul de ficat în România. La 25 de ani distanță, acad. prof. dr. Irinel Popescu a făcut declarații emoționante, exprimându-și recunoștința pentru echipele care i-au fost aproape pentru salvarea de vieți.
În 1963, se făcea primul transplant hepatic din lume. Thomas Starzl și echipa sa, la Denver (Colorado, SUA), au deschis o nouă eră în tratamentul bolilor hepatice. A urmat o lungă perioadă de pionierat. Și dificilă! În SUA, Anglia, Franța și Germania, echipe medicale își asumau să facă transplant de ficat, dar era considerată o ”metodă experimentală”. Dificultatea extremă a operației era principalul obstacol.
În 1967, același Thomas Starzl a făcut primul transplant… cu supraviețuire. Doar în 1983, a fost acceptat ca metodă terapeutică, în urma Conferinței de consens de la NIH (National Institute of Health) din SUA.
Pe la sfârșitul anilor `80, în România, la Spitalul Fundeni, începeau pregătirile pentru transplantul hepatic. Se întâmpla la Spitalul Fundeni, unitatea cu cea mai adecvată infrastructură, cu cea mai mare experiență în tratamentul bolilor hepatice, dar și spitalul în care fusese efectuat primul transplant renal, în anul 1980 (Eugeniu Proca și col.)
Echipa profesorului Irinel Popescu a făcut prima operație reușită de transplant hepatic în anul 2000
Acad. Prof. Dr. Irinel Popescu este medic chirurg în cadrul Institutului Clinic Fundeni din București și are competențe în chirurgie hepato-bilio-pancreatică și transplant hepatic, chirurgie esofagiană, chirurgie oncologică, chirurgie laparoscopică, chirurgie robotică.
Anul 2000 reprezintă un an de important pentru România. La vremea respectivă, echipa profesorului Irinel Popescu a realizat prima operație reușită de transplant hepatic din spațiul românesc (de la donator decedat). Odată cu salvarea de la moarte a lui Gheorghe Penea, profesorul Irinel Popescu a introdus transplantul de ficat ca metodă terapeutică în România, trecând de la etapa de pionierat, la stadiul de procedeu de rutină.
Prof. dr. Irinel Popescu, medic primar chirurgie generală, doctor în Științe Medicale, coordonatorul Centrului Integrat de Excelență în Boli Hepatice SANADOR, a adus mulțumiri tuturor celor implicați la succesul transplantului hepatic în această perioadă de 25 de ani.
“Supraviețuiri de peste 20 de ani”
“Iată, în transplantul de ficat, avem supraviețuiri de peste 20 de ani. Este prima oară când vorbim despre termen lung în transplant, cu o calitate foarte bună a vieții. Astăzi, în România, sunt peste 1300 de oameni transplantați. Sunt copii, care au crescut, și au dat naștere altor copii. Sunt adulți care și-au văzut multe vise împlinite în acest interval de timp.
La acest ceas aniversar, aș dori să aduc o serie de omagii unora dintre cei care au contribuit la succesul transplantului hepatic în perioada dificilă a pionieratului, dar care astăzi nu mai sunt printre noi. Aduc mulțumiri celor care sunt aici de față, cei pe care îi omagiez, în primul rând, un pios omagiu profesorului Dan Tulbure, fără de care Programul de transplant hepatic nu ar fi fost posibil.
De asemenea, aduc un omagiu unor personalități din străinătate, care ne-au onorat cu prietenia, s-au implicat activ în programul nostru de transplant și au contribuit la succesul de care vorbeam. I-aș menționa pe Thomas Starzl, părintele transplantului hepatic în lume, pe Domenico Forti de la Spitalul Niguarda din Milano și de a Spitalul Universitare din Essen
Dintre cei prezenți, mulțumim domnului profesor Vladimir Beliș, care a contribuit esențial la legislația de transplant inițială, precum și la stabilirea regulilor și criteriilor morții cerebrale, care a permis utilizarea donatorilor în moarte cerebrală și mulțumim domnului profesor Radu Deac și dânsul fost președinte al Agenției Naționale de Transplant și pionier al transplantului cardiac, una din marile personalități ale transplantului din România.
Școala de la Fundeni
La Institutul Clinic Fundeni s-a format o școală. Deja, de mulți ani, s-a produs un schimb de generații. Principala datorie a unei creatori de școală este să formeze o generație mai bună, pentru că medicina progresează, iar fiecare generație are datoria să realizeze mai multe decât precedenta, pe umerii căreia s-a ridicat. De aceea, îi urez mult succes în continuare profesorului Vlad Brașoveanu, cel care conduce în momentul de față Programul de transplant hepatic din Institutul Fundeni și elev al Școlii de Chirurgie de la Fundeni. Școala de la Fundeni a contribuit la crearea altor programe de transplant hepatic.
Fac două remarci, respectiv o pioasă amintire prietenului și profesorului meu Vladimir Hotineanu, cel care a înființat Programul de Transplant Hepatic de la Chișinău. Și felicitări deosebite familiei dr. Doris și Florin Andronescu, pentru curajul de a aborda o metodă de o asemenea complexitate într-un spital privat.
Nu îi putem menționa pe toți, dar tuturor le datorăm imens
La realizarea transplantului hepatic au contribuit medici gastroenterologi, chirurgi, specialiști ATI, imagiști, radiologi, infecționiști, imunologi, transfuziologi, microbiologi, dar și asistenți și asistente medicale în sala de operație, în sala de ATI, pe secție sau în procese de urmărire a bolnavilor. Toți merită, în egală măsură, felicitări și mulțumiri. Poate în niciun alt tip de intervenție nu sunt atât de mulți oameni anonimi, fără de care reușita nu ar fi fost posibilă. Doresc să le aduc un omagiu colectiv, pentru că nu îi putem menționa pe toți, dar tuturor le datorăm imens.
Mulțumiri personale soției mele, pe care o iubesc și care mi-a fost alături la bine și la rău și mi-a oferit liniștea sufletească pentru a depăși obstacolele și a merge mai departe. Să îi mulțumim Sfântului mucenic Gheorghe, sfântul ocrotitor începând de astăzi a transplantului hepatic, care ne-a ajutat să ducem la capăt cu bine cele două operații efectuate în aprilie și mai 2000, a spus Acad. Prof. Dr. Irinel Popescu.
Cu ocazia celei de-a XX-a ediții a Zilei Naționale a Transplantului din România, a fost inaugurat un monument dedicat donatorilor de organe și pacienților transplantați în Parcul IOR din București. Monumentul, ce înfățișează un trandafir, este creația sculptorului Ionel Stoicescu și simbolizează recunoștința față de cei care oferă o nouă șansă la viață prin donare.
Evenimentul a reunit personalități medicale de prestigiu, cadre medicale implicate în Programul Național de Transplant, pacienți transplantați, precum și reprezentanți ai Asociației LIVERTRANS, care au dorit să marcheze importanța acestui moment.
Președintele Fundației pentru Transplant, dr. Victor Zota, a subliniat că transplantul a devenit o procedură curentă în România, însă este nevoie în continuare de creșterea numărului de donatori. La rândul său, prof. dr. Irinel Popescu, președinte de onoare al Romtransplant, a atras atenția că lista de așteptare pentru transplant depășește 400 de pacienți, în timp ce anul trecut au fost doar 75 de donatori în întreaga țară.
Anul acesta, Ziua Națională a Transplantului marchează și 25 de ani de la primul transplant hepatic din România, amintind că transplantul înseamnă, pentru mulți pacienți, singura șansă la viață.
Prof. Dr. Irinel Popescu: Astăzi am sărbătorit Ziua Transplantului. Ediția din acest an a fost dedicată aniversării a 25 de ani de la primul transplant hepatic reușit la pacientul Gheorghe Penea. Cu această ocazie, Preasfințitul Varlaam Ploieșteanu, Episcop-vicar patriarhal, a citit decizia nr. 8/2025 prin care Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, devine Sfântul Ocrotitor al Transplantului Hepatic din România. Au vorbit apoi pacienții Gheorghe Penea, Timeea Balogh – primul copil transplantat cu fragment de ficat de la mamă, Mihaela Bălămean – primul caz de transplant domino din lume pentru hipercolesterolemie familială, Anca Ștefan, Olga Gociman – profesor la Facultatea de Arhitectură și proiectant al noilor clădiri ale Spitalului Fundeni și Părintele Dan Liviu Cojan, a cărui soție a fost prima femeie din România care a născut după un transplant hepatic. S-a subliniat faptul că transplantul hepatic poate produce rezultate excelente la distanță, cu o calitate a vieții excelentă. Copiii transplantați în urmă cu peste 20 de ani sunt astăzi adulți, și-au întemeiat familii și au, la rândul lor, copii. Adulții și-au împlinit multe dintre vise și duc o viață normală. Cu această ocazie, au primit medalia aniversară „25 de ani de transplant hepatic în România” o serie de medici care au fost implicați în introducerea și dezvoltarea acestei metode terapeutice de excepție în România. În cuvântul meu, am subliniat că programul „mamă” de la Institutul Clinic Fundeni a dat naștere altor programe la alte trei spitale din București – Spitalul Clinic Sfânta Maria, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu și Spitalul Sanador –, precum și la Spitalul Republican din Chișinău, Spitalul Sfântul Spiridon din Iași și Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie din Cluj-Napoca. Școala românească de transplant hepatic este astăzi puternică, iar pionierii au predat ștafeta generației următoare. Lupta pentru creșterea numărului de donatori rămâne mai actuală decât oricând, în condițiile în care acest număr a scăzut în ultimii ani (75 de donatori în 2024, față de aproape 150 în anii 2013 și 2014). Cu un sentiment al datoriei împlinite, urez succes echipelor care astăzi onorează, prin munca și rezultatele lor, activitatea pionierilor, la școala cărora au învățat și pe umerii cărora s-au ridicat.
Pe 22 martie 2025, la Crowne Plaza în București, s-a desfășurat cu succes Hub-ul dedicat pacienților, organizat în cadrul evenimentului „12th Update on Hepatology Course”.
La eveniment a participat și Asociația LIVERTRANS, susținând activ demersurile pentru îmbunătățirea sănătății pacienților cu afecțiuni hepatice.
Pe 11 aprilie 2025, la Biblioteca Academiei Române, va avea loc cea de-a XX-a ediție a Zilei Naționale a Transplantului, un eveniment deosebit care marchează 25 de ani de transplant hepatic în România.
Evenimentul va debuta în Parcul IOR, unde va fi dezvelit un monument dedicat donatorilor de organe și pacienților transplantați. Ulterior, în Amfiteatrul Ion Heliade Rădulescu, va fi proiectat un film documentar despre evoluția transplantului hepatic, urmat de o conferință de presă și luări de cuvânt din partea specialiștilor și pacienților.
Pentru Asociația LIVERTRANS, această invitație este o mare onoare și o recunoaștere a eforturilor noastre în sprijinul pacienților transplantați și promovării donării de organe.
În România, criza transplanturilor se adâncește, cu peste 450 de pacienți pe lista de așteptare pentru un transplant de ficat la Spitalul Fundeni. Anul trecut, au fost realizate doar 55 de astfel de intervenții, din cauza lipsei de organe disponibile. Situația este și mai dramatică în cazul transplantului pulmonar, cu un singur transplant efectuat în 2024, scrie stirileprotv.ro.
Agenția Națională de Transplant a demarat o campanie de conștientizare pentru a încuraja donarea de organe, atât în rândul cetățenilor, cât și al medicilor. Totodată, la Institutul Inimii din Cluj, unde se realizează anual aproape 1.000 de operații pe cord deschis, specialiștii trag un semnal de alarmă privind creșterea numărului de pacienți obezi, ceea ce complică tratamentele și intervențiile chirurgicale.
Una dintre cauzele scăderii dramatice a numărului de transplanturi în România este lipsa de implicare a medicilor în identificarea potențialilor donatori. Motivele sunt atât lipsa unei remunerații adecvate pentru această activitate, cât și resursele insuficiente din spitale.
România, te iubesc! Emisiunea integrală din 9 februarie 2025:
